Se ia un scenariu simplu…si clasic, in plus.
O companie medie, cu cateva zeci de angajati, care la angajare iti promite marea cu sarea si dupa 1 saptamana vezi ca “afara e vopsit gardul, inauntru leopardul”. Cred ca multi cunoasteti situatia sau macar 1 data in viata ati auzit povesti “de succes” despre aceste firme.
Paradoxal, comunicarea se vrea a fi extrem de propovaduita, fiind un punct pe care se mizeaza si se negociaza multe promovari de-a lungul vremii. Cu toate acestea, la orice urma de comunicare pe care vrei s-o ai, s-o stabilesti, mai sus, mai jos, in orice directie ai vrea, cea mai mica punte este taiata fara drept de apel, fiind redirectat scurt si sec catre “seful de departament”. Si aici, guess what…astepti prioritizarea. 
De ce toate aceste firme (ca sunt convinsa ca situatia se poate generaliza usor), cladite pe aceasta propaganda in comunicare, pe spatele unor oameni super calificati si dotati de care isi bat joc si ii calca in picioare, mai rezista si mai au succes in continuare?? Cum ne putem lasa mintiti in continuare stiind ca lucrurile niciodata nu se vor schimba??
Problema din pacate este (relativ) simpla – aceste “companii” nu vor intelege niciodata importanta comunicarii in sine. Relationarea dintre oameni (ca sa nu mai vorbim de departamente) este un mister pentru ele, si sub falsele mesaje de marketing sta un covor vechi, mancat de molii si gaurit care nu mai poate fi peticit…ci doar aruncat.
Traiesc cu speranta ca aceste firme isi vor invata lectia, the hard way!
rusinica celor care mint si fitzi pe pozitii cei ce trebuie sa ia plasa